Nelu
Wolfensohn

Nelu Wolfensohn s-a născut în București, România. A absolvit specializarea design grafic la Academia de Arte și Design din Ierusalim si a continuat cu studii de istorie universală și istoria artei la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Mai târziu a studiat design grafic la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) și a luat parte la workshop-ul lui Muriel Cooper despre limbajul vizual, organizat la Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT).

Odată cu stabilirea la Montreal, în anul 1976, inființează “Nelu Wolfensohn Design”, o firmă specializată în comunicare vizuală. Un an mai târziu primește funcția de director al echipei de design grafic din cadrul grupului Lavalin iar în 1984 este desemnat președinte al Graphics Quebec. În perioada 1993 – 2007 a fost membru al comisiei de conducere din cadrul Institului de Design din Montreal.
Wolfensohn își începe carierea de profesor universitar în 1992, la Școala de Design din cadrul Universității Quebec din Montreal (UQAM), unde se focalizează pe procesul de conceptualizare și managementul proiectelor complexe de design grafic. 27 de afișe semnate Nelu Wolfensohn sunt incluse, în anul 2007, în colecția permanentă a Muzeului de Artă din Montreal.

În 2010 a fost nominalizat ca Membru Onorific al Asociației de Design Grafic din Quebec.

A conferențiat despre design-ul grafic în Canada, Franța, Spania și Statele Unite și a participat ocazional ca membru al juriului în competiții de design grafic canadiene și internaționale. În prezent este membru al Comitetului de Achiziție a Artelor Decorative din cadrul Muzeului de Artă din Montreal.

Pavel
Rajčanpreviousprevious
Interviu de Ovidiu Hrin / 2012
Ați copilărit în România, pe urmă ați studiat în Ierusalim ca mai apoi să vă mutați în Los Angeles şi Montreal. Care din aceste locuri a avut cea mai mare influență asupra dumneavoastră? Am avut privilegiul de a studia, din clasa a doua și până la bacalaureat, în cea mai bună școală (cred) din România: Sfântul Sava (fost Nicolae Bălcescu). În anii cinzeci, mai toți tinerii și mai ales cei cu “origine proastă” nu aveau alt debușeu decât cultura și arta, deoarece carierele politice și economice erau rezervate pentru privilegiații regimului. La Sava, am avut norocul de a evolua într-un microclimat în care atât colegii cât și corpul profesoral căutau o dezvoltare individuală a elevului bazată pe cultura generală și pe creația artistică — domenii care erau încă neîmbâcsite de ideologia dominantă. În acei ani, am luat parte la cenacluri literare, am jucat în piese de teatru și bineînțeles, am participat la expoziții de artă plastică. Eram deja foarte interesat de grafică și mai țin minte că primul meu afiș, intitulat BUCUREȘTI 500, care celebra cinci secole de la întemeirea capitalei, a fost expus la loc de onoare în marele hol al liceului. Școala a fost deci pentru mine o matriță formatoare determinantă unde unii profesori și mai ales câțiva colegi/prieteni au jucat un rol mai mult decât important.
Care este cea mai frumoasă parte a zilei, săptamânii, lunii sau anului pentru dumneavoastră?Fiecare dimineață ...și (aproape) fiecare noapte.
Ce impact pot avea designerii asupra vieții de zi cu zi (societății)? Pot fi oamenii atinși de design în general? În ce constă forța designului grafic?În mai puțin de un secol, societatea a evoluat de la o civilizație a scrisului la una audio-vizuală. Fotografia, radioul, filmul, televiziunea și mai nou internetul au dărâmat supremația cuvântului tipărit. Astazi, imaginea – modul fundamental de comunicare – e lider suprem. Designul grafic (componentă încorporată a liniei de producție de bunuri si servicii) nu mai are ca scop doar vânzarea. Articolele sale (logo-uri, postere, reclame, tricouri, pagini web, etc.) nu îndeplinesc doar o funcție utilitară, ci au devenit și o formă larg răspândită de artă. Astfel, se poate spune că, în această eră a consumerismului, designerii au capacitatea de a forma opinii si de a influența comportamente, uneori în mod drastic. Cu toate acestea, nou dobândita putere are dezavantajele sale:
Aspectul etic.Dacă designerii grafici sunt cei care generează schimbarea, mai pot fi aceștia consecvenți din punct de vedere etic si totodată comercial viabili, în contextul actual, dificil și complex, al economiei? Etica se definește ca fiind “ansamblul valorilor, principiilor și normelor de conduită morală corespunzătoare unei anumite societăți, clase sau unui individ”. Criteriu de evaluare între bine și rău, etica tratează în principal cu principii morale, ce variază de la o cultură la alta, ce diferă de la un individ la altul, în funcție de origini și istoria personală. În plus, odată cu trecerea timpului, etica evoluează, se schimbă. E greu de crezut că, de-a lungul carierei sale, un designer va avea de-a face numai cu proiecte comerciale aflate în perfectă concordanță cu principiile sale morale fundamentale. Munca acestuia va fi deseori afectată de clienți lipsiți de scrupule și considerente pur economice. Pentru a supraviețui din punct de vedere profesional, compromisurile sunt uneori necesare. Cu toate acestea, rezistența designerului în fața presiunii depinde de caracter și circumstanțe. Într-un final, fiecare trebuie să decidă când a sosit momentul să tragă linie. Presupunând că principiile etice guvernează designul grafic, fiecare designer ar trebui să își impună propriul set de responsabilități. O decizie dificilă, în această eră a competitivității acerbe.
Se spune că o imagine vorbește mai mult decât 1000 de cuvinte. Pot fi 'atinși' oamenii mai ușor cu ajutorul imaginii decât cu mesajul scris? Ce rol joacă mesajul scris pentru Dumneavoastră?În primul rând, să nu uităm că literele reprezintă (vizual) sunete folosite în vorbire, în timp ce ideogramele sunt simboluri vizuale ale unor concepte, fie ele reale sau abstracte. Prin urmare, toate mesajele scrise SUNT imagini. Dar, ca să fiu mai exact, pentru că n-aș vrea să ne pierdem în semantică: cred cu tărie în forța imaginilor neînsoțite de cuvinte de a transmite mesaje economice, politice, sociale și culturale, prin metafore vizuale puternice. În acest sistem grafic, pentru mine mesajul scris ocupă cel mai adesea un rol secundar. Acestea fiind spuse, literele sau cuvintele sunt chiar ele imaginea principală în unele dintre posterele mele. Dar asta e o altă căciulă…
Sunteți fondatorul CRIN (Centre de recherches des images numériques/ Centrul de Cercetare a Imaginii Digitale). Ce v-a determinat să puneți bazele acestui proiect?Scopul Centrului de cercetare este de a realiza experimente legate de imaginea digitală, punându-se un accent deosebit pe dezvoltarea acestora şi utilizarea lor în contextul imprimării. Cum decurge acest proces de experimentare şi care a fost cel mai inovator rezultat?
În anii ’90 revoluția digitală a cauzat o răstunare de situație în ce privește procesul de creare a imaginii. Era foarte important să le punem la dispoziție studenților o platformă de cercetare care sa permită contactul cu noile tehnologii.

Pentru a răspunde acestei provocări, am creat în 1999 Centrul de Cercetare a Imaginii Digitale (CRIN) în cadrul Școlii de Design a Universității Quebec din Montreal (UQAM). Scopul Centrului era explorarea direcțiilor de experimentare cu imagini digitale, într-un context lipsit de constrângeri comerciale.

Problemele au apărut încă de la început. Experimentând cu programe ca Photoshop sau Painter, ne-am confruntat în curând cu un număr uriaș de imagini derivate, greu de gestionat. În consecință, dificultatea de a face judecăți estetice valabile ne-a făcut să conștientizăm importanța înțelegerii fenomenului de selecție și să ne axăm pe analiza caracteristicilor sale (ablative/reductive). Astfel, în prima fază am încercat să găsim o metodologie de cercetare funcțională, care să permită sistematizarea procesului de folosire a programelor. Au urmat multe luni în care tot ce am făcut a fost să rătăcim. Într-un final toate încercările de modelare au fost abandonate și experimentarea aleatorie ("trial and error") a înlocuit direcția inițială, care părea să nu ducă nicăieri.

CRIN este în prezent un centru de creație, axat în principal pe aspecte legate de materializarea imaginii digitale (imprimarea) pe hârtie. Astfel, ocupația principală a Centrului rămâne corelația dintre imaginea în format digital și cea imprimată.

La începutul anilor 2000, CRIN a achiziționat o imprimantă Epson 9000, care ne permitea printarea imaginilor de dimensiuni mari. Din acel moment am înțeles că avem de-a face cu două lumi diferite. Dacă pe monitor culorile păreau strălucitoare și stridente, odată tipărită, imaginea arăta complet diferit. Am experimentat cu calibrarea, saturația și modularea culorilor, ajungând la diverse rezultate. Dar nu am reușit să obținem același impact și aceeași luminozitate ca și pe monitor! În cel mai bun caz, rezultatul era asemănător serigrafiei, datorită cantității enorme de tuș absorbită de hârtia offset. Mai mult, utilizarea imprimantei devenise tot mai dificilă, uneori chiar frustrantă, datorită fragilității și complexității acesteia. În plus, imaginile imprimate pe hârtie lucioasă se depigmentau în scurt timp, devenind aproape invizibile. În concluzie, am obținut un rezultat complet neașteptat: imaginea printată aparține incontestabil domeniului artistic.
Unul dintre proiectele inițiate de Dvs. este "CONCEPTS FOR ALL". Cum vedeți rolul designului grafic, în special al posterului în transmiterea unui mesaj social?CONCEPTS FOR ALL este o bancă de imagini online ce oferă descarcarea gratuită a unor concepte vizuale având ca temă cauze umanitare. Principalele subiecte sunt: drepturile omului, mediul înconjurător, aspecte legate de imigrare și refugiați, rasism, foamete, prevenirea bolilor, razboi și violență, abuzul asupra femeilor și copiilor, analfabetism, izolare socială etc.

Obiectivul proiectului este susținerea asociațiilor non-guvernamentale si non-profit care activează în țările subdezvoltate, asigurându-le materiale de comunicare cu mesaje puternice, metafore vizuale lipsite de cuvinte care fac mesajul trasmis ușor de receptat. În urma conștientizării acestor probleme globale, am urmărit să regândim posterul ca unealtă (nouă și veche) de propagandă, prin susținerea cauzelor umanitare și implicând astfel și tinerii designeri.
Declinul posteruluiFormidabila emergență a noilor tehnologii a avut un rol esențial in declinul posterului. Odinioară un puternic manifest vizual, posterul cade tot mai adânc în desuetudine, în timp ce imaginile digitale se răspândesc tot mai rapid, ajung la un public mult mai larg și au un impact mai mare decât o imagine imprimată lipită pe un gard si privită (sau nu) de către cîțiva trecători. Pentru a supraviețui, pentru a servi noi cauze şi pentru a atinge la un public mult mai numeros, posterele trebuie să se adapteze. Este evident că internetul, un mediu de difuzare nelimitat, este locul în care schimbarea trebuie să se producă. În consecinţă, regândirea şi repoziţionarea posterului ca un nou/vechi instrument de propagandă, devine o misiune importantă pentru toţi designerii de afiș. În contextul actual al globalizării, ei pot forma opinii şi influența evenimente. Această provocare implică responsabilităţi mai mari, politice, sociale şi culturale, care trebuie să fie asumate. Astfel, principalele două idei din spatele CONCEPTS FOR ALL au fost, în primul rând, să-şi asumarea unor responsabilităţi etice şi sociale, şi, în al doilea, revigorarea posterului, în era internetului.
Peste 1200 de imagini au fost create începând cu anul 2007 în cadrul unui atelier (workshop) la care au participat studenții din ultimul an ai departamentului de design grafic de la Facultatea de Design (a UQAM). Toate imaginile sunt copyright-free si pot fi descărcate fără nici o taxă de către cei interesați. Ele pot fi utilizate pentru postere, broșuri, pliante sau ca imagini digitale, pentru site-uri web sau corespondenţă electronică. Nu există nici un text explicativ, dar utilizatorii, în funcţie de nevoi şi în propria lor limbă, pot insera ulterior cuvintele.
Ar trebui să ne concentrăm mai mult pe conținut sau pe stilistică? Ce rol joacă stilistica în transmiterea vizuală a unui concept?Aceasta este o întrebare dificilă şi răspunsul nu poate fi decât subiectiv. Se poate spune că în posterele mele nu se regăsește un stil personal bine definit şi ușor recognoscibil. Mai mult decât atât, convingerea mea fermă este că rămânând prizonierul unor modele repetitive de creare a imaginii se încurajează formalismul. Ceea ce conduce la o dependenţă excesivă de un discurs vizual predeterminat, în detrimentul substanței ideilor. De asemenea, e foarte plictisitor să rezolvi mereu lucrurile în același fel! Prin urmare, munca mea e versatilă - un tărâm în care conceptul reprezintă preocuparea esenţială şi unde fie fotografia, fie ilustraţia fie scrierea tipografică preiau conducerea, în funcție de necesități. Discursul meu grafic se bazează pe mecanismele comunicării alegorice, în timp ce aspectele estetice si formale ale imaginii sunt întotdeauna un aspect secundar. Cu toate acestea, abordarea metaforică nu exclude bogăţia formală, şi astfel posterele mele, pentru a avea un impact vizual puternic, conțin de multe ori un pumn de fier într-o mănușă de catifea.
Ce părere aveți despre designul grafic în România? Credeți că avem cu ce să completăm canonul internațional al designului grafic? Avem o voce a noastră?Nu știu prea multe despre designul grafic din România. Mea culpa! Vă rog, informați-mă.
Este important sa avem acea voce?Într-un cuvânt: DA! Este important ca vocea designerilor din această ţară să fie auzită, pentru a obţine recunoaştere şi respect, nu numai în România, dar și în străinătate. Acest obiectiv poate fi atins parţial prin participarea masivă la toate competiţiile internaţionale de design grafic. Există atât de multe, iar înscrierea la majoritatea dintre ele (şi cele mai prestigioase) este complet gratuită.
Îndrăznesc să vă întreb dacă în lucrările Dumneavoastră sunt prezente contextul cultural și rădacinile Romanesti? Și dacă da, le folosiți la nivel de metodă, abordare, conceptual, imagistic, stilistic? De obicei, generez concepte printr-un proces asociativ, ce apelează la un imens rezervorul de imagini arhetipale, stocate încă din copilărie. Importanţa specificităţii individuale, un amestec de comportament conștient şi contribuţie nebuloasă a inconștientului, este incontestabilă. Munca de designer este, de asemenea, predeterminată de mulţi alţi factori: genetică, sensibilitate, talent, ideologie, convingeri politice şi religioase, educaţie, formare artistică, rădăcini etnice, rasiale şi sociale, identificare culturală etc. De aceea noi, designerii grafici, nu suntem numai ceea ce creăm, suntem și... trecutul nostru. Din acest motiv, cred că trecutul meu românesc are o influenţă importantă asupra mea, mai ales la nivel conceptual.
Cu mâna am învățat să scriem și să desenăm; de-a lungul vieții ne străduim să le facem pe amândouă din ce în ce mai bine până devin oglinda relației minte/corp. Acest parcurs presupune o oarecare disciplină, exercițiu și cunoaștere de sine. Este acest exercițiu pe cale de dispariție? Ce înseamnă în acest context apariția tastaturii, a mouse-ului și a touch-pad-ului? Înspre ce ne îndreptăm? Cât de important este pentru dumneavoastră să lucrați cu mâna?Dacă aproape toţi designerii grafici (inclusiv eu) încă mai folosesc din când în când un creion, un marker sau o pensulă, de cel puţin două decenii suntem martori la apariţia calculatorului ca unealtă esenţială în creație, o realitate nouă, cu efecte semnificative asupra modului în care "fabricăm" design. Prin ruperea vechilor legături cu lumea fizică, imaginea nu mai este palpabilă, ea exista doar virtual, în spatele ecranului monitorului. Astăzi, designerul grafic poate crea, dar și copia, clona, sau modifica orice imagine virtuală, rapid şi în număr mare. Mai mult decât atât, în timp ce lucrează, el are posibilitatea de a revizita orice etapă anterioară a procesului de creaţie, fiind astfel capabil de a compara în timp real multiple opţiuni vizuale. Aceasta este o imensă sursă de libertate, complet nouă! Într-adevăr, pentru prima dată, artistul vizual este capabil să rupă liniaritatea lucrului său, un lucru complet ireversibil în trecut.

Chiar dacă computerul privează designerul / artistul de orice contact fizic cu munca sa, eliminând spontaneitatea şi emoţia gestului artistic primordial, noul proces de creaţie impune reflexe noi, majoritatea legate de evaluări rapide, de definirea şi selectarea rapidă a celei mai bune soluții dintr-o avalanşă de alternative vizuale. În contrast cu trecutul, astăzi, cel mai important gest artistic este actul de a alege.

Acestea fiind spuse, în afară de computere, eu folosesc întotdeauna creionul pentru a schiţa ideile pe hârtie şi, uneori, desenul, acuarela sau chiar pictura în ulei ca tehnică principală pentru postere mele.
Un alt proiect dezvoltat în cadrul CRIN, “Where are we heading?”, tratează subiectul influenței tehnologiei asupra artei plastice şi a design-ului. Considerați că această influență are un rol pozitiv? Cum credeți că se va dezolta designul grafic şi ce implicații va avea internetul în acest proces?Designul grafic trece printr-o criză existenţială. Astăzi, în profesia noastră, trendurile şi moda se răspândesc instantaneu şi universal. Soluţiile ieftine de design disponibile pe internet, propunerile de design (logo-uri, site-uri) pentru o taxă fixă etc, au un impact tot mai mare asupra industriei. Proliferarea de cursuri-fulger în design grafic, promițând locuri de muncă şi profituri rapide, ameninţă învăţământul superior şi pun în pericol transmiterea de cunoştinţe. Aceste schimbări de rău augur pun necontenit sub semnul întrebării nu numai viitorul, dar și însuși sensul profesiei noastre.

Astăzi, industria cere de la designer creativitate şi originalitate, experiență extinsă și actualizare continuă cu tehnologia, adaptare în timp real la schimbări şi capacitatea de a înţelege probleme complexe. Singura noastră speranță este să ne asigurăm un rol de lider în viitoarele echipe multidisciplinare responsabile cu comunicarea. Această poziţie strategică ar trebui să fie de drept a noastră. Trebuie să ne-o asumăm sau să dispărem.
Când lucrați la un proiect, în ce mediu lucrați? Puteți lucra în orice condiții sau aveți nevoie de un aranjament sau un anturaj anume pentru a putea lucra la un proiect?Pot lucra oriunde. Am nevoie doar de un creion, hârtie și un Mac bun, conectat la internet.
Care a fost proiectul ce v-a adus cea mai mare satisfacție profesională? (dar personală?)Proiectul ”Concepts for all”, prima bancă electronică de imagini gratuite, dedicată cauzelor umanitare (www.conceptsforall.uqam.ca), este, fără îndoială, contribuţia mea socială cea mai importantă. La nivel personal, crearea de afişe a fost şi încă este pentru mine o eternă poveste de iubire.
Studenții dumneavoastră care au participat la concursul de design de copertă organizat de revista PRINT au fost foarte apreciați de juriu ani la rând. Astfel s-a ajuns la concluzia că aveți o metodă unică de predare. Care sunt metodele dumneavoastră de a stimula creativitatea studenților?
Abordarea mea pedagogică se bazează pe dialog constant şi deschis cu studenţii mei:
Prima săptămână. Concursul este lansat cu o prezentare a cerințelor revistei PRINT, a istoriei concursului, a lucrărilor câştigătoare şi, în final, a poveştilor de succes din trecut.
A doua săptămână. Fiecare student prezintă pentru discuţie cel puţin cincizeci de idei, sub formă de schițe. Împreună, analizăm toate propunerile prezentate şi selectăm cele mai bune trei.
A treia săptămână. Cele trei idei sunt dezvoltate la un stadiu semi-final. După revizuire, doar una este selectată.
A patra săptămână. Studenții prezintă varianta finală de copertă, împreună cu un text care explică conceptul. Proiectul este evaluat şi notat. În această etapă, procesul de predare se încheie.
Mai târziu, împreună cu alţi profesori, selectăm cele mai bune zece lucrări dintre cele aproximativ şaizeci sau şaptezeci prezentate (câte una pentru fiecare student). Există o limită de participare de maxim cinci lucrari pentru fiecare şcoală.
După acest pas, informăm finaliştii, care trebuie să refacă proiectele lor. Ideea este de a maximiza calitatea lucrărilor selectate, de a le aduce la cel mai înalt nivel posibil.
În cele din urmă, eu singur iau decizia finală şi aleg cele mai bune cinci lucrări pentru a fi trimise la New York.
Ce sfaturi ați da studenților sau tinerilor designeri?Mai întâi, informați-vă, fiți curioși. Cultivați-vă interesul pentru cât mai multe lucruri. Dobândiți cultură generală solidă, în cât mai multe domenii. Antrenați-vă punctele tari. Elaborați o metodă eficientă de a genera concepte, utilizând metafora și simbolul cât mai mult posibil. Nu deveniți prizonieri ai trendurilor. Puneți ideile pe primul loc. Învățați să faceți prezentări profesioniste. Dezvoltați-vă abilitățile de argumentare. Ascultați ce au de spus clienții. Fiți critici față de munca voastră, dar nu destructivi. Și, în final, păstrați-vă simțul umorului.
Dacă ar fi să vă rugăm să faceți o listă cu cele mai importante lucruri pe care le-ați învățat în decursul vieții, ce ar cuprinde aceasta?E știut faptul că majoritatea oamenilor trăiesc cu iluzia că dețin într-un fel sau altul, controlul asupra destinului lor. Personal, am învăţat un singur lucru: totul în viață este noroc, iar norocul (sau șansa, destinul, karma) este rezultatul cauzalităţii - un lanț infinit de evenimente aflate complet în afara controlului nostru. În concluzie: libertatea de a alege este doar o impresie înşelătoare. Totuși, bucuraţi-vă! A nu-ți cunoaşte viitorul este cea mai mare formă de libertate.
Tibor Kalman spunea "People usually cry about the end of the world, but keep your calm; it's only the end of design." (”De regulă oamenii deplâng sfârșitul lumii, dar stați liniștiți: e doar sfârșitul designului”). Aveți temeri sau frici legate de viitorul lumii/designului?Dacă este vorba despre sfârșitul lumii din profeţiile apocaliptice (mayașe, ecologice, ideologice, religioase etc) -, asemeni d-lui Kalman, nici eu nu le dau prea mult credit. Acestea fiind spuse, mă îngrijorează mai mult previziunea sa în ce privește sfârşitul designului grafic, aşa cum îl ştim. Pe acest subiect, vă rog să-mi permiteţi să-l citez din nou:
"Corporaţiile au devenit unicii arbitri ai ideilor culturale şi ai gustului în America. Cultura noastră e o cultură corporatistă."
În lumina acestei observaţii, ar trebui să ne îngrijorăm? Are America corporatistă puterea de a subjuga designul grafic, în special atunci când e orientat cultural sau social? Ei bine, nu chiar. Marile instituţii (politice, religioase sau economice), au fost întotdeauna iniţiatori şi finanțatori ai artei, în toate formele sale. Din punct de vedere istoric, implicarea lor a variat de la una opresivă şi defavorabilă până la una deschisă şi înțeleaptă.
Afirmând că în America de Nord de astăzi numai corporaţiile au putere asupra culturii poate suna foarte alarmant. Dar, asta e oare realitatea? În opinia mea, alți factori sunt implicați, impunând o continuă schimbare, adaptare şi, prin urmare, control. Tehnologia, de exemplu, are un impact tot mai mare asupra multor aspecte ale vieţii noastre, în special asupra culturii. Unde am fi astăzi fără radio, film, televiziune, computere sau internet? Mai mult, cultura însăși e un drum cu două sensuri. În anumite ocazii, artiştii şi, mai recent, informaticienii (geeks) au avut un cuvânt de spus, influențând sistemul de valori, gustul și comportamentul societăţii. Walt Disney, Beatles, Picasso, Steve Jobs, Mark Zuckerberg şi mulți alții au făcut-o. Deci, bună dimineața! Lumea în care trăim este complexă. Nu este vopsită în alb și negru, ci în nenumărate nuanțe de gri ...
Se poate observa că dl Kalman și cu mine nu vedem la fel lucrurile, pentru că eu nu împărtăşesc temerile sale. Designul grafic va continua nu doar să existe, ci, de asemenea, se va diversifica şi va prospera. În viitor, impactul comunicării vizuale va fi determinant şi, din acest motiv, sunt complet de acord cu Philippe Quinton *, care afirma că, pentru a supravieţui şi a prolifera, designul grafic trebuie să evolueze ca: "... o profesie, al cărei scop nu este neapărat câştigul financiar, ci una în care realizările pot fi, de asemenea, de ordin uman, social şi cultural... "
În orice caz, în noaptea profeţiei Maya voi dormi liniștit ...

* Philippe Quinton. Design graphique et changement. Éditions l’Harmattan, Paris 1997 ISBN : 2-7384-5414-3
Ovidiu
Hrinnextnext